O afacere controversata in valoare de un milion de euro i-a determinat pe oficialii din Dolj sa lase fara mancare 60.000 de copii din judet. Pentru ei, inceputul scolii nu a fost un motiv de bucurie asa cum a fost pentru zecile de politicieni si oficiali
care au taiat panglici, au zambit la camerele de luat vederi si au postat pe Facebook fotografii cu propriile odrasle in fata scolilor. In spatele suferintelor copiilor nevoiasi se ascund interese meschine si o afacere tenebroasa. Ea poate sa stea in orice manual de la Institutul National al Magistraturii ca exemplu de frauda cu fonduri publice.
Licitatie ciudata la cornul din 2012
Anul trecut, Consiliul Judetean Dolj a anuntat asa cum era legal in Sistemul Electronic de Achizitii Publice faptul ca doreste sa cumpere cornuri pentru programul guvernamental binecunoscut. Oficialii de la CJ Dolj au decis sa imparta achizitia in trei contracte.
In competitie s-au inscris firme cu istoric in domeniul panificatiei, dar si o firma care avea cifra de afaceri 0 si nu se ocupa de cornuri sau lapte.
Intr-un raspuns oficial al CJ Dolj, se arata faptul ca printre criteriile de eligibilitate au fost cuprinse capacitatea de exercitare a activitatii si capacitatea economica si financiara. Cu toate acestea, din cele cinci oferte primite de oficialii CJ Dolj a fost descalificata decat una si, surpriza, aceasta nu era anonima firma fara cifra de afaceri despre care vorbeam.
In faza finala au intrat asadar companiile Vel Pitar, GTPD SA, Vlasia SRL si necunoscuta firma Isis-Food SRL. Faptul ca acest din urma SRL s-a calificat indica in mod clar ca urmeaza ceva necurat.
Firma Isis Food a dat un pret cu 19% mai mic decat urmatoarea clasata si cu 22% mai mic decat cea de-a doua clasata si cu 36% mai mic decat valoarea estimata. Pretul ridicol a ridicat semne de intrebare, dar oficialii CJ Dolj au parafat cele trei contracte in valoare totala de 3,15 milioane de lei (aproximativ un milion de dolari).
Comisioane bancare, circ si cornuri
Firma care a castigat „surprinzator” pseudo-licitatia CJ Dolj a fost infiintata in anul 2008 sub denumirea de Credit One si ii avea drept asociati pe sotii Petre Radu Hurezeanu si Maria Cristina Hurezeanu. Cei doi si-au rupt de la gura suma de 200 de lei pentru capitalul social si au fondat o firma care trebuia sa se ocupe, conform actului constitutiv, de activitati auxiliare intermedierilor financiare.
Boomul financiar a trecut, iar patronii au decis sa intrerupa activitatea societatii. Aceasta stare de inactivitate a durat pana in noiembrie 2011 cand firma a fost scoasa din „adormire”. In mod firesc, in acel an nu a mai fost vreme de afaceri, iar rulajul SRL-ului a ramas 0. De salariati nici nu putea fi vorba.
Graba de a scoate firma din activitate ar putea fi interpretata de faptul ca patronii prevedeau afaceri colosale in domeniul alimentar. Este de competenta procurorilor DNA sa vada cum, cu putine luni inainte de licitatia de la CJ Dolj, sotii Hurezeanu au avut inspiratie divina si au decis sa treaca de la intermedieri financiare la afaceri cu cornuri.
Frauda flagranta – functionari ironici
Am trimis o cerere in acest sens Consiliului Judean Dolj. Oficialii de acolo, prin Cristian Ungureanu, seful de la Serviciul de Achizitii Publice. Acesta a evitat sa raspunda la intrebarea referitoare la felul in care minuscula firma din Craiova a putut sa participe la licitatie avand in vedere ca nu avea cifra de afaceri, nu avea experienta in domeniu, nu avea angajati si abia fusese scoasa din „adormire”.
Functionarii au refuzat in mod firesc sa raspunda. In anuntul de participare la licitatie, se specifica faptul ca pentru a putea participa la procedura, o firma trebuia sa aiba o cifra de afaceri medie, in ultimii trei ani, de aproximativ doua milioane de lei. In acest sens, firma care a castigat milionul de dolari trebuia sa fie descalificata inca de la inceputul procedurii deoarece, in formularul 6 din caietul de sarcini nu avea ce cifra de afaceri sa fi trecut.
Intrebat despre alte contracte pe care institutia la care domnia sa lucreaza le are cu firme ale familiei Hurezeanu, Ungureanu isi permite sa fie ironic si ne trimite spre portalul Sistemului Electronic de Achizitii Publice.
Ii amintim domnului Ungureanu faptul ca, inainte sa ceara prin tribunale mariri de salariu de la Consiliul Judetean, este obligat sa raspunda la intrebarile adresate conform Legii 544 privind accesul la informatiile publice.